Azi mi-am spus povestea

Azi mi-am spus poveste. un rezumat mai bine zis. Am avut scena doar pentru mine. Dar am spus doar un pic din cine sunt eu. Relevant pentru audienta. Am vorbit despre un eveniment important la 12 ani, cand m-am intors de la munte, chiar inainte de craciun, tabara cu Leonte, unde eu eram unul dintre cei mai tineri participanti. M-am intors acasa, si tata pregatea un porc, mai bne zis imparte carnea pe pachete, mamaera la lucru, Dani era la Cluj... si eu ma simteam teribil de singura. Partasia cu fratii din tabara mi-a lasat in minte un gand cald, despre omniprezenta lui Dumnezeu. Nu voiam sa mai fiu singura. Eram insetata sa il simt pe Dumnezeu prezent, nu doar pe moment. Il vroiam ca o prezenta constanta in viata mea. Stiam ca viata mea nu ii sfanta. Inca ma mai mustra constiinta pentru cel ou de pasti furat de la matusa (era frumos colorat). Mi l-ar fi dat cu drag daca il ceream. Nu stiu ce-mi veni sa fur un ou. Am furat bani de la tata, ca sa imi cumpar dulciuri, ciocolata si banane. Daca ii ceream imi dadea. Am frut dar sa iau eu cu mana mea. Oricum, una peste alta, m-a mustrat constiinta teribil, desi lucrurile acestea le-am facut cand aveam doar 6 ani - 8 ani. In noaptea aceea am adormit plangand, rugandu-ma fierbinte. Rugandu-l Pe Dumnezeu sa ma ierte de tot ce am gresit si sa nu stea la distanta de mine din cauza pacatelor mele. L-am sitit atunci pe Dumnezeu ma prezent ca niciodata. Ma uit in urma si cred ca sinceritatea mea totala fata de Dumnezeu, a facut loc pentru prezenta lui. Asa mi-am predat eu viata domnului. si calatoria mea impreuna cu el a inceput.

Pentru 10 minute au facut linite cu totii, au stat si au ascultat, vocea mea era clara si limpede. Copiii astia ma indragesc, si la fel si eu pe ei. Stiu prea bine cum ne creste indragirea cuiva pe masura ce ii cunoastem mai bine. si ziua de azi a pecetluit pentru multa vreme relatia mea cu ei. Domnul sa ma ajute sa continui sa-i slujesc dupa voia Lui, sa Il reprezint cu cinste.


O alta parte a povestii mele are legatura cu scoala. cu frica de profesorii severi care ne-au disciplinat prin metode mai putin ortodoxe. Tipatul la noi, lovitul cand eram in scoala primara. din fericire au am primit doar la palma, si nu in cap. domnul invatator tudose ne punea sa inconuram clasa in genuchi daca nu ne faceam temele cum trebuie. profesrii de franceza, de fizica de chimie, de mate, ... de teroare. cu cat erau mai severi cu ata ma incapatanam mai tare sa rezist. dar stiam ca doar pe propriile puteri nu le pot face fata. si in fiecare zi, cu cereri fierbinti il rugam pe Dumnezeu sa nu ma lase singura. sa imi dea curaj. sa imi dea intelepciune sa fac ce e bine, sa imi dea claritate si sa ma ajute sa reproduc in lucrari ceea ce am invatat din greu. eu imi faceam partea cu constiinciozitate, si il rugam pe dumnezeu sa faca restul. m-am alipit cu ardoare de tatal, si am calatorit cu el prin liceu. m-am rugat lui prin psalmi. Cartea psalmilor e preferata mea.
Pot totul in Hristos care ma intareste. O mie sa cada alaturi de mine si zece mii la drapta mea dar de mine nu se voar atinge caci tu esti cu mine. Dumnezeu ostirilor este de partea mea, ce poate sa-mi faca omul?, Toti cei ce nadajduiesc in tine nu vor fi dati de rusine, Nadajduieste in Domnul, fii taere si imbarbateaza-ti inima. Nadajduieste in Domnul, Ferice de omul care se increde in El... daca citesti Psalmii, pe absolut fiecare pagina vine vorba despre increderea in Domnul. si cum el este credincios fata de noi.

Orice face, sa facem ca pentru Domnul. sa traim din plin pentru El, cu curaj si bucurie. Cu pasiune pentru Cer. Liberi si plini de curaj.